O lungă perioadă de timp, fiind freelancer, am zis că nu voi face niciodată următorul pas și că nu mi-aș dori să-mi înființez o firmă și să fac pasul spre antreprenoriat niciodată. P.S. A nu se înțelege că am lucrat ca freelancer “la negru”, fără a justifica ceea ce fac. Am mai scris despre asta și despre cum am scăpat de bătaia de cap a înființării unei societăți, reușind totuși să lucrez ca freelancer. Poți vedea articolul aici.
Bun. A venit totuși vremea în care, după ani de zile de colaborare prin agenții, simțeam că se cam umple paharul. Culmea, simțeam că mă plafonez, începusem să-mi pun unele întrebări în ceea ce privește scalabilitatea a ceea ce fac. Începusem să mă întreb cum de agențiile își dublează an de an cifra de afaceri, iar eu rămân la același nivel, cu mici creșteri.
Ba mai mult, în unele momente mai sumbre mă întrebam chiar dacă e locul meu în acest domeniu și dacă fac bine ceea ce fac. Deși feedback-urile au fost mereu minunate și clienții mi-au fost mulțumiți.
A venit pandemia (COVID-19 – pentru cei care nu vor citi acest articol la momentul scrierii lui, întrebați prin jur de anul 2020). Izolare la domiciliu, brusc clienți care au închis business-ul, scăderi de 50 – 70% pe unele nișe. Clar, deși veniturile mele erau deja diversificate suficient, nu pot zice că nu m-a afectat.
Lucram la acel moment cu o agenție imobiliară, care brusc a dispărut în neant cu tot cu proiecte. :)) A pus pauză activității. Una din agențiile la care lucram a avut o scădere ușoară de vreo 25 – 30%.
Iar la una din ele oricum treaba mergea din ce în ce mai slab în ultimele luni, ajungând să câștig dintr-o lună în agenție cât câștigam din 2 – 3 proiecte individuale luate de la clienți externi.
În mintea mea, această perioadă de “relax” a fost propice pentru a face un pas în spate și a analiza “the big picture”. Așa că asta am făcut.
Iar concluzia, după câteva săptămâni de leneveală și analiză a fost una simplă: acum, ori niciodată. Așa că prin mai 2020 mi-am dat foc la toate corăbiile. Asta așa, ca să știu sigur că n-am la ce mă întoarce. Am închis colaborările cu tot ce aveam și mi-am dedicat timpul studiului.
După o lună de cursuri pe business, pe finanțe, pe management, pe marketing și pe ce făceam deja, în iunie m-am dus să-mi înființez firma.
Aici a avut un rol major în această decizie Daniela, despre care am mai scris și pe Facebook.
Luna aceea, efectiv, 8 ore pe zi eu altceva nu făceam decât să studiez. Am mâncat tot ce era pe piață la acel moment pe ceea ce mă interesa. Apoi, am făcut pasul.
Cum a fost scalarea de la freelancer la antreprenor?
La început nu se schimbase mare lucru. În sensul în care, nici nu mă prea puteam numi antreprenor. Eram tot un one man show. Iar în concepția mea antreprenor ești în momentul în care de tine depind mai multe persoane (de cele mai multe ori ca angajați).
Ca idee, încă sunt one man show. Dar asta din motive proprii. Am găsit (așa cum fac mereu) o soluție mai bună decât a angaja pe cineva pe firmă. O soluție care permite ambelor părți să iasă în câștig și să dezvolte o activitate mult mai plăcută.
Bun. Am trecut de la agenție la propria firmă.
Primul pas pe care o astfel de mișcare îl necesită? Simplu: căutarea de clienți!
Acum nu mai depindeam de agenție, însă nici nu mai aveam confortul de a lucra pe proiecte aduse de project manager. Trebuia să îmi caut singur clienții. Așa că am pus la cap o strategie super tare prin care în doar câteva zile am făcut plinul cu clienți pe tot anul.
Nu o să mint, nici nu aveam încă actele firmei ieșite, dar aveam deja 4 contracte în așteptare pe 12 luni. Iar alte 2 pe o perioadă mai scurtă.
Am început lucrul, iar apoi mi-am dat seama că pentru a putea scala, am nevoie de mai mult decât clienți. Am nevoie de resurse umane. Oameni de calitate.
Dacă aș fi angajat la început oameni, ar fi trebuit să vin cu bani de acasă. De ce? Taxele. Aceleași taxe… nesfârșite și nemărginite.
Deci, asta a sărit din start din calcul. Am găsit însă o soluție mult mai bună. Deși pe firmă sunt în continuare one man show, proiectele le lucrăm cu drag în echipă.
Subcontractarea a fost cea mai bună soluție pe care am găsit-o. Lucrăm împreună, dar totuși separat. Fiecare e cu business-ul lui, fiecare are propria lui strategie, clienții lui, însă, în același timp, când avem proiecte comune, suntem ca o echipă de nedespărțit.
Ce a însemnat asta pentru mine, personal, ca antreprenor?
În primul rând, un minim de 934 lei economisiți lunar. În al doilea rând, libertatea câștigată de a lucra de oriunde, fără răspunderea că angajații nu ar performa dacă nu aș fi eu prin preajmă.
Doar pentru aceste două lucruri, consider acum, la acest moment, că merită să faci pasul spre a-ți înființa o societate, spre a-ți construi o echipă și spre a face pasul spre scalare.
Mai multe decât la momentul actual nu aș ști să-ți spun. Dacă vrei să afli însă chestiuni specifice din acest întreg proces, mă poți contacta oricând. Trimite un mesaj pe email: hello@freelancerdistrict.com. Sau scrie un comentariu la acest articol.
Eu vreau sa stiu ce strategie ai facut pentru a capata acei clienti. Merci mult!
Am gândit o ofertă bazată pe o reducere de preț, dacă plătesc în avans pe o perioadă îndelungată 😀
Cu cât semnau pe mai multe luni, cu atât reducerea era mai mare.
Bineînțeles, pricing-ul fiind gândit din fașă așa încât să ies profitabil oricare dintre oferte ar dori-o clientul 😀