Azi dimineață m-am trezit cu o notificare a unei postări data spre aprobare într-un grup în care sunt moderator.
O postare care vorbea despre curaj, într-o manieră extrem de interesantă, extrem de profundă.
Robert vorbea în acea postare despre curajul de a face ceea ce îți place, ceea ce reprezintă țelul tău în viață, indiferent de consecințe. Chiar dacă asta presupune uneori să nu ai poate ce să mănânci, unde să dormi, cu ce să te descurci. Așa descria el curajul pe care l-a avut în perioada studenției.
În momentul în care am citit acele rânduri, am făcut o proiecție în trecut și m-am gândit la mine, la cum eram eu în studenție. Culmea, momentul se potrivește perfect și cu primele mele încercări cu freelancingul – în anul 1 de facultate.
Am trăit dimineața aceasta la intensitate maximă. Emoțiile au fost copleșitoare. Mi-am adus aminte de tot ceea ce am făcut în studenție și de zilele care parcă nu se mai terminau, în care am tras de mine ca ultimul rob, pentru a-mi îndeplini visul.
Nu m-am abținut să nu-i scriu lui Robert. Mai ales fiindcă îl am la prieteni și ne cunoaștem de ceva vreme.
O poveste pe care cei mai mulți freelanceri o trăiesc, dar vor să o dea uitării
Poate mulți dintre voi știți că până de curând am fost absent de pe Freelancer District. Timpul nu mi-a fost tocmai cel mai bun prieten.
Ei bine, în cadrul lunilor acestea în care nu am mai postat nimic, am fost plecat în București vreo 2 săptămâni, cu treabă. Acele 2 săptămâni mi-au fost de ajung cât să cunosc povestea lui Robert.
La fel ca și mine, poate chiar mai mult decât mine, în perioada studenției el a făcut tot posibilul să se facă remarcat, să acumuleze experiență, să se dezvolte. Nici nu știa atunci exact pentru ce, cum de altfel nici eu nu știam exact, însă amândoi am avut un vis.
E de neînțeles câteodată dorința care poate prinde viață într-un om, spre a-și realiza un țel. E de neînțeles până unde poate să te ducă acea dorință.
Îmi zicea Robert că la unul din evenimentele pe care le organiza a ajuns într-un oraș nou, iar organizarea evenimentului nu s-a desfășurat exact conform planului, cheltuielile organizatorice fiind undeva mai mari decât s-a previzionat, fapt care l-a pus în dificultate financiară. Iar omul ăsta a renunțat la cazare și la masă pentru a-și putea duce planul la bun sfârșit.
Acuma, serios, dragilor…. oricât de roz ar părea viața asta de liber profesionist sau de om „fără stăpân”… nu e deloc funny să dormi pe bancă în parc sau în gară… și să bei apă sau să mănânci pufuleți atunci când ți-e foame, pentru a-ți duce la capăt un proiect.
Cea cu dormitul nu am trăit-o personal, a fost a lui Robert. Însă știu și eu cum e să împarți o pungă de cereale și una de pufuleți în două persoane. Știu cum e să trăiești cu ultimii 20 – 30 de lei o săptămână întreagă. Și știu cum e să faci asta după ce muncești 10 – 12 ore pe zi, ca să vezi că ceea ce ai visat prinde contur și ajunge la finalizare.
Desigur, ca freelancer ajungi în cele din urmă să câștigi bani serioși, să fii văzut bine și să te descurci minunat. Însă, până acolo… nu toate sunt roz. Pe drumul pe care ai apucat-o ca freelancer nu o să fie mereu așa cum ți-ai dorit.
Iar după cum spunea Robert, fix pe drumul ăsta se face diferența între curaj și lașitate. Ei bine, eu am fost de multe ori cel laș. Poate de aia m-am și lăsat de 2 ori de freelancing, dând bir cu fugiții și angajându-mă să mă scot din belea.
Însă, unii oameni nu fac asta. Unii oameni rămân puternici și încrezători în visul lor…. Până unde? Până acolo unde se văd nevoiți să renunțe la nevoile elementare de hrană, adăpost, siguranță… pentru a-și vedea visul împlinit.
Freelancingul nu e ușor – înainte să te faci freelancer ar trebui să știi asta!
Știu că peste tot este mediatizat stilul acesta de viață ca fiind unul foarte lejer. Poate unul care să aducă o mulțime de satisfacții, personale, profesionale și financiare. Da, nu o să mint, așa este. Însă, în viață toate au un preț.
A fi freelancer înseamnă să te expui zilnic la astfel de povești cum are Robert. Sau cum am avut eu pe alocuri. A fi freelancer înseamnă să ai curajul de a trece peste astfel de momente, pentru a te duce spre visul tău.
If you don’t have what it takes…
Poate sună poetic. Poate pare că ne plângem. Dar nu este așa.
E pur și simplu drumul spre visul tău, spre țelul tău cel mai de preț.
O să treci prin perioade grele, o să trei și prin perioade extrem de bune. De aceea trebuie să fii atent. Am văzut mulți (din ce în ce mai mulți tineri, din păcate) care ard extrem de repede perioadele acestea și nu învață nimic din ele. Există o posibilitate ca atunci când depășești o perioadă din aceasta grea să vină una bună și să-ți ia mințile. Aici e punctul culminant.
Dacă nu reacționezi realist, dacă nu îți păstrezi bine infipte picioarele în pământ… o să clachezi. Și ce o să se întâmple? O să fugi ca mine, să te angajezi pentru a-ți putea plăti facturile. Sau, dacă ți-ai dat deja foc tuturor corăbiilor… o să ajungi cel mai probabil să bați la ușa părinților din nou, bărbat / femeie în toată firea… pentru un castron de ciorbă.
Nu vreau să ne întristăm, dar acesta e adevărul. Freelancingul nu e mereu o poveste frumoasă!
Știți câte start-up-uri dau faliment în primii 5 ani de la înființare? Nici cu freelancingul nu e altfel.
Nu are rost să o dăm în statistici aici, dar ideea e că văd din ce în ce mai mulți oameni cărora li se pare la modă să se facă freelanceri și atât. Însă, nu văd de multe ori ce se ascunde în spatele acestui stil de muncă și de viață. Nici nu vor să își asume asta în adevăratul sens al cuvântului. Pentru mine, freelancingul a fost, este și va fi mereu un stil de viață. Am mai scris despre asta aici, despre cum percep eu treaba asta.
Dar freelancingul, inevitabil, înseamnă și sacrificii.
Numa zic! Aveți grijă ce vă doriți că s-ar putea să se întâmple.
Desigur, dacă vă place adrenalina. Dacă sunteți dispuși să treceți peste astea… bun venit în arena leilor. O să ajungeți mari.
Însă, înainte de a vă înhăma la asta, ar trebui să știți despre ce e vorba.
Sper ca acest articol să fie un heads-up.
Și desigur, povestea nu va rămâne doar aici.
Urmează ceva frumos și mare de tot pe Freelancer District!
Am stat la vorbă cu Robert nopți întregi pe tema asta. Așa că, cel mai probabil, în lunile care vin, o să aflați vești de la noi doi. Pregătim ceva frumos.
Avem o mulțime de povești și experiențe care ne îndeamnă să punem cărțile pe masă și să venim cu ceva util, care să ajute cât mai mulți tineri să treacă mai ușor peste perioadele astea și să se bucure mai mult de gloria de a fi freelancer.
Discuția de azi dimineață mi-a prins bine. Iar povestea lui Robert cu freelancingul e prea frumoasă și prea plină de învățături ca să rămână ascunsă. Stay tuned! Venim în curând cu vești!
By the way. Poți găsi postarea aici. Iar aici îl poți întreba mai multe detalii pe Robert.