Cum îți stabilești prețul ca freelancer?

Cum îți stabilești prețul ca freelancer?

Una dintre cele mai des întâlnite întrebări. Cum îți stabilești prețul pe proiectele tale? Cum să fii plătit?

Iar în piață există mai multe abordări cu privire la acest subiect. Unii spun că cel mai bine e să fii plătit pe oră. Alții spun că pe proiect. Alții preferă o sumă fixă lunar, iar alții comisioane din performanță.

Cum am procedat eu?

În mai multe feluri. Iar în continuare o să detaliez fiecare mod în care am lucrat și pe care l-am testat.

Plata pe “suta de cuvinte”

Eu am început ca freelancer în domeniul copywriting-ului și content writing-ului. Tot ceea ce însemna text pentru website-uri și bloguri. La acel moment, am ales să fiu plătit pe “suta de cuvinte” – un mod destul de des întâlnit printre freelancerii din această direcție.

Mai exact, stabileam un preț de comun acord cu cei ce îmi ofereau proiectele, pentru fiecare 100 de cuvinte scrise, iar la final, adunam cuvintele din fiecare articol și făceam prețul final.

Exemplul meu concret

Eu am început în 2012 – 2013 ca freelancer, primele proiecte. La acea vreme, percepeam de regulă 1.5 euro / 100 de cuvinte. Astfel, pentru un articol de blog de 500 de cuvinte, aș fi fost plătit cu 7,5 euro. Bineînțeles, la acești bani s-ar fi adăugat impozitul de 10% care îmi era reținut la sursă, eu lucrând pe drepturi de autor.

La scurt timp după ce am început să lucrez cu agențiile, mi-am setat tariful la 3 euro / 100 cuvinte. Și aici a rămas cam pentru câțiva ani. Până în momentul în care am vrut să-l schimb și mi-am dat într-un final seama că acest mod de tarifare nu e cel mai potrivit.

Una e să scrii un articol de 500 de cuvinte, alta e să scrii un newsletter de vânzare de 500 de cuvinte și alta e să scrii o reclamă Facebook, unde ai doar 20 cuvinte, dar s-ar putea să aducă mai multe rezultate decât ambele materiale de 500 de cuvinte la un loc.

Așa că am decis să schimb modul de lucru și modul în care taxez. Am început să taxez pe proiect.

Plata pe proiect

Când taxam pe proiect, plecam de la ideea că aveam de realizat un proiect cu un număr specific de livrabile, după care încercam să estimez cât am de muncă și să fac un preț complet, pe tot proiectul.

La acest tip de tarif există destul de multe hibe. Însă, eu o să detaliez aici fix care au fost problemele întâmpinate de mine. De asemenea, o să spun și câteva avantaje.

Întotdeauna mi se cerea justificarea prețului. Iar în lipsa unui plan clar de tarifare, mereu aveam probleme în a-mi justifica prețul și a spune clar cât costă livrabilul x, cât costă livrabilul y și cum am ajuns la suma finală.

Oricum, în loc să justifici prețul ai putea oricând să încerci să demonstrezi valoarea unui livrabil și ce ar putea produce el pentru clientul tău. Așa încât nu ar mai fi nevoie să vezi prețul final, ci valoarea adusă către client prin produsul acela. Așa încât, plata pe proiect ar fi oricum mai avantajoasă decât cea pe “suta de cuvinte”.

Cumva, prin proiect poți să-ți asiguri și tu o marjă în plus de profit, taxând cu 10 – 15% mai scump decât ai fi taxat în mod normal dacă ai fi fost nevoit să-ți numeri chiar fiecare  cuvânt. Deci încă un plus.

Un alt avantaj, față de plata pe suta de cuvinte, la plata pe proiect poți aplica acest principiu în aproape orice domeniu. Știu că în Data-Entry se aplică foarte ușor, deoarece am luat de-a lungul timpului și câteva proiecte de data-entry pentru prietena mea. Și acesta era modul în care taxam.

Cu toate acestea, unele proiecte nu pot fi taxate în acest mod. Asta am observat în momentul în care am început să lucrez cu agențiile, însă la volum mai mare. Pur și simplu dacă aș fi taxat pe proiect ieșeau sume uriașe de plată pentru ei, așa încât nu ar mai fi lucrat cu mine, fiind mai profitabil să își ia un angajat intern. Astfel încât am ales o altă modalitate de plată pentru agenții: plata la sumă fixă.

Și oricum, plata pe proiect nu a durat foarte mult la mine. Nu am taxat decât câteva proiecte în acest mod.

Plata cu sumă fixă lunară

Alături de plata pe sute de cuvinte, plata cu o sumă fixă negociată lunar a funcționat la mine pentru ani întregi. Una dintre agențiile colaboratoare mi-a plătit ani întregi un salariu lunar, în timp ce una dintre ele a ales să lucreze cu mine sub forma plății pe suta de cuvinte.

Plata cu sumă fixă lunar a avut pentru mine un mare avantaj. Practic, la începutul colaborării mi-am negociat un salariu. O sumă pe care indiferent câte proiecte ar fi venit, eu aș fi putut să o încasez ca parte fixă. Ceea ce pentru un freelancer reprezintă uneori o gură de aer proaspăt, deoarece îți conferă o siguranță.

Știam în fiecare lună cât urmează să încasez, câți bani urmează să intre și puteam să îmi fac planurile. Iar suma nu era una mică deloc, așa încât aproape toate cheltuielile lunare erau acoperite de suma pe care o primeam de la agenție.

Fapt care mă făcea să lucrez mult mai lejer și mult mai încrezător la alte proiecte. Știind că nu mai fac asta doar pentru bani. În același timp însă, plata cu sumă fixă lunar ajunge să reprezinte și un dezavantaj, mai ales pe termen lung, cum a fost în cazul meu, pentru că te plafonează.

Ajungi după 2 – 3 ani să nu mai ții cont de faptul că ești freelancer și să te bazezi pe acea sumă mai mult decât ar trebui. Așa că s-ar putea să te cam tragă în jos zona asta de confort.

În fine, într-un final și treaba cu plata pe sumă fixă s-a schimbat. Și în ultimele luni, mai ales de când am lansat agenția de marketing, am decis să lucrez cu plata în două moduri: pe oră – pentru consultanță și plata pe performanță pentru implementare.

Plata pe oră

Am trecut la plata pe oră de curând. Văzând în online mai multe articole în direcția asta și documentându-mă mai bine, am ajuns la concluzia că cei mai mulți dintre oamenii pe care îi întrebam despre acest subiect, fix așa erau plătiți. La oră.

Așa că am adoptat și eu acest mod de a cere bani pe fiecare oră lucrată. Însă la proiecte nu puteam face asta, deoarece există proiecte care îmi iau doar 2 ore de lucru și care pot aduce mii de euro clienților. Am descoperit așadar și aici suficient de rapid un mare neajuns. Cu cât începi să lucrezi mai rapid, cu atât ești mai prost plătit. Ceea ce e total ilogic.

Tu cu cât devii mai experimentat se presupune că ești mai productiv, mai rapid. Asta ar însemna că ar trebui să încasezi mai puțin? În niciun caz. Așa încât, cu plata pe oră a rămas doar consultanța.

Cum calculezi plata pe oră?

La această întrebare despre cum îmi calculez plata pe oră, răspunsul este foarte simplu.

Iau în calcul în principal costurile fixe pe care le am (costurile mele de trai), la care adun taxele și impozitele și costurile cu firma (costurile e business). Apoi adaug banii pe care îi pun deoparte pentru situații neprevăzute și banii pe care îi doresc ca profit. Adun totul, înmulțesc cu numărul de luni dintr-un an, apoi împart la numărul de ore pe care doresc să le lucrez într-un an și acesta este costul pe oră.

Cost trai + cost business + bani pentru situații neprevăzute + profit, TOTUL * 12 / ore facturabile pe an.

Însă, după cum am zis, plata pe oră a rămas activă doar la consultanță. Asta înseamnă că pentru proiecte și pentru implementare aveam nevoie de o altă modalitate de a taxa. Aici a intervenit în scenă plata pe bază de performanță.

Plata pe bază de performanță

În domeniul nostru, online marketing, aceasta se poate calcula foarte simplu prin procent din vânzări. Însă nu poți lucra mereu doar pe baza de procent din vânzări, căci vânzările nu țin doar de tine, ci de o mulțime de alți factori. Așa că, am găsit o modalitate de a estima valoarea totală a proiectului, iar plata o reprezintă un procent stabilit de comun acord cu clientul din acea valoare.

Cu alte cuvinte, poți calcula plata ca un procent din cifra de afaceri pe care o va genera munca ta. Cu siguranță acesta va fi un mod echitabil de a taxa orice proiect. Pur și simplu clientul nu plătește decât rezultatele. Iar dacă ești sigur pe ceea ce poți genera, dar și dacă toate condițiile ce nu țin de tine sunt prielnice, cu siguranță acel procent îți va genera și ție un venit extrem de profitabil.

Despre plata pe performanță voi mai elabora într-un articol viitor.

Sper că acest articol și așa lung deja, te-a ajutat să găsești modalitatea perfectă de a-ți stabili prețurile.

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *