5 greșeli pe care le poți face ca Freelancer fără să realizezi

O să scriu acest articol într-un suflu. Nu o să ordonez greșelile în mod cronologic neapărat sau în ordinea importanței, ci o să scriu despre ele așa cum le-am trăit eu și cum mi-am adus aminte de ele gândindu-mă la ce să scriu în acest articol.

De ce nu aș vrea să faci și tu aceste lucruri pe care le-am făcut eu? Simplu! Ele sunt mici, finuțe, dar tot greșeli sunt. Iar când te gândești la o perioadă de 7 – 8 ani (ca în cazul meu), acestea s-ar putea să te coste scump la final.

Așadar, 5 greșeli pe care să nu le faci ca freelancer

Toate cele 5 le poți face fără să realizezi, dar ar fi cazul să te oprești după ce citești acest articol din a face asta. Iar dacă încă nu te-ai apucat de freelancing, acest articol ar trebui să stea la baza multor decizii pe care urmează să le iei.

Greșeala 1 – Rămasul pe platformă pe termen lung

Crede-mă, nici nu mai știu cum era pe vremea când îmi făcusem eu cont pe Freelancer.com și când luam proiecte, însă, din ce am văzut acum, pe platformă s-au schimbat lucrurile.

Discutam acum ceva vreme cu un coleg de breaslă și îmi zicea că pe Upwork plătește circa 20% comision din fiecare proiect pe care îl ia. Asta fără a lua în calcul că acei bani trebuie declarați la ANAF, plătind și impozit pe ei.

Bun, în acest caz, da, consider că e oke să iei primul proiect pe platformă, pentru că practic acolo prinzi clientul și e oke să plătești un comision din primul proiect către cei care au intermediat întreaga relație prestator – beneficiar. Până la urmă, platforma ți-a adus clientul.

E oke să plătești odată, un one time fee de 20% din prima plată încasată. Însă, pentru un proiect care se poate rupe în 10 task-uri sau 100 de livrabile, nu mi se pare normal să rămâi cu clientul pe platformă și să plătești acel comision la fiecare task realizat.

Cel mai oke e să discuți de la început cu clientul acest aspect și să îi propui ca primul task sau primele task-uri să fie alocate pe platformă, așa încât el să vadă cum lucrezi, să stabilească dacă dorește să continue, iar mai apoi, printr-un contract de prestări servicii, să preiei clientul pe firmă sau pe PFA și să-ți faci treaba mai departe, fiind plătit pe termen lung pe bază de contract, independent de platformă.

Din fericire pentru mine, greșeala asta nu am repetat-o de foarte multe ori. Eu îmi prindeam în general clienții pe Freelancer.com, primul task fiind plătit pe platformă, iar după aceea task-urile se plăteau extern, pe baza unui contract.

Iar dacă era un proiect cu o singură plată, mereu puneam costul comisioanelor în prețul final comunicat clientului.

Greșeala 2 – munca de “sample”, de “probă” gratuită

Nu o să înțeleg niciodată de ce ți-ar cere un om să lucrezi ceva “de probă” în momentul în care tu ai un portofoliu public, la care oricine e interesat de serviciile tale are acces.

De ce să-ți fac ție ceva “ca model”, “de probă”, “ca sample” dacă poți vedea cum lucrez în portofoliul meu? Vrei model? Plătești pentru asta.

Efectiv am avut clienți care și după ani de zile de vechime în branșă, după ce apar constant prin zeci și sute de articole, oamenii vin și-mi cer să le fac un articol de probă înainte să începem colaborarea.

Pe bune? Mă crezi idiot?

Dă un search pe Google și o să găsești nu unu, ci 1000 de articole care îmi poartă numele. Găsești acolo cum lucrez și ce am mai făcut. Dacă vrei mai multe detalii, ai și LinkedIn-ul meu. Iar dacă încă tot nu ești convins, ei bine, plătește o mostră și te voi ajuta cu drag. Însă mostrele nu sunt gratis.

Nu-mi pot rupe din timpul meu pentru a livra câte un articol de test la fiecare client care îmi cere asta. Altfel nu aș mai avea timp să le scriu pe cele plătite.

Greșeala 3 – Când girezi imaginea ta pentru serviciile altuia

Pe asta am mușcat-o de multe ori din păcate. De multe ori făceam bid-uri pe platformă, adică licitam pentru a prinde un proiect, știind că nu pot să fac acel lucru, dar am pe cineva care mă va ajuta cu asta și am avea amândoi de câștigat.

Ei bine, niciodată planurile de acasă nu se potrivesc cu cele din piață. Iar marea greșeală când faci asta e că: dacă iese prost, tu îți asumi. Desigur, dacă iese bine, tot tu iei și creditele. Însă, de multe ori poate ieși prost. Iar dacă tu nu poți face nimic să corectezi acel lucru, ideal ar fi să stai departe de astfel de oportunități.

La mine se întâmpla mult pe partea de grafică. Venea cineva să îi fac un flyer. Eu puteam să îi fac textele, dar grafica mă bătea de fiecare dată. Însă lucram cu oameni care făceau asta, așa încât puneam un preț mai mare pe proiect, urmând ca eu să subcontractez pe cineva să mă ajute cu partea de grafică.

Ce se întâmpla? De multe ori apăreau întârzieri pe grafică. De alte ori clientul venea cu modificări mai multe decât stabilisem și ieșeam în pierdere, trebuind să plătesc eu din banii mei modificările, pentru a putea duce la bun sfârșit proiectul. Da, știu, e ușor de zis că puteam să cer bani în plus. Însă când clientul nu e dispus să plătească în plus, iar tu nu poți încheia proiectul, fiindcă nu ai încasat decât un avans (care deja l-ai plătit graficianului)… lucrurile se pot complica.

În fine, mai multe situații pot apărea, iar dacă ești prins într-un astfel de joc, mai ales pe termen lung, lucrurile pot ieși urât. Am mai pățit chestia asta cu traducerile textelor în diverse limbi. Ori nivelul de calitate nu era cel cerut și agreat de client, așa încât trebuia să caut o a doua traducere, din nou pe banii mei, ori trebuia să mă chinui eu să modific textele, asta mâncându-mi foarte mult timp.

De cele mai multe ori însă, era imaginea mea în joc, fiindcă clientul nu știa că se lucrează ca echipă. Ceea ce e o totală greșeală. Trebuie comunicate din start astfel de lucruri către client.

Greșeala 4 – negocierile prost făcute

Asta cred că este greșeala făcută cel mai des. Există și un banc pe tema asta, care oricât de amuzant ar părea, de fapt, în realitate, nu e deloc așa. E mai mult haz de necaz. El spune așa:

“Cum recunoști în cadrul unei convorbiri telefonice dacă de cealaltă parte a receptorului se află un angajat sau un antreprenor? Cel de-al doilea îți va face o reducere de preț încă din primele secunde, fără să-i ceri asta, doar de dragul de a-ți vinde produsul sau serviciul său.”

Din păcate, e adevărat. De cele mai multe ori, tu fiind și cel care se ocupă de finanțe, dar și cel care prestează serviciul, ca freelancer te afli într-o poziție delicată. Știi că ai nevoie de bani, știi că trebuie să faci tot posibilul pentru a prinde cât mai mulți clienți și uneori ești dispus să faci compromisuri la preț.

Aceasta este greșeala care pe mine m-a costat foarte scump în primii ani de freelancing.

De multe ori negociam cu clientul prețul, chiar înainte de a fi vorba de cifre și de bani. Pur și simplu, știind că aveam nevoie de bani, îi spuneam eu prețul inițial (ceea ce nu se face niciodată, by the way), după care, fără să zică nimic, îi mai și ofeream o reducere.

Cum ar veni, mă negociam singur :)))

Da, atât de fraier eram!

În ultimii ani am învățat multe, însă cel mai de preț lucru învățat în anii ăștia e următorul:

Într-o negociere nu spui niciodată tu primul preț.

Iar în plus, pe lângă faptul că prețul trebuie să fie agreat de comun acord între părți, acesta ar trebui să reflecte fidel valoarea produsului / serviciului, nu doar să fie o cifră aruncată ca la piață, care se poate negocia în orice parte apucăm.

Întotdeauna află mai întâi care e bugetul disponibil pentru serviciul pe care urmează să-l prestezi și care e valoarea pe care o aduce serviciul tău pentru client. Mai apoi poți să faci o estimare realistă în funcție de cât ar urma să muncești și care ar fi rezultatele finale pe care le poți oferi.

Crede-mă, și clientul va aprecia mai mult faptul că poate asocia prețul cu o valoare cuantificabilă în rezultate. Nu doar că va auzi o cifră pe care i-o zici și care nu reprezintă nimic.

Greșeala 5 – Lipsa unor condiții de muncă stabilite de la început

O altă greșeală la fel de des întâlnită la mine ca și cea cu negocierile. Niciodată nu stabileam un workflow concret cu clientul pe baza proiectului. Luam mereu proiectele ca tot unitar, fără să stabilim o listă de task-uri, de puncte intermediare până la finalizarea proiectului.

Când găsești clienți de acest fel, știu că pare ușor să le vinzi, dar crede-mă, ar trebui să fugi de ei. Un client care nu este interesat pe ce dă banii, ce ar urma să primească și cum se vor desfășura lucrurile, înseamnă că nu percepe valoarea muncii tale și nici nu va fi interesat de rezultat.

De multe ori mi s-a întâmplat să primesc un task, să îl fac, iar apoi până am livrat eu rezultatul final, să-mi dau seama că clientul folosise deja un alt material făcut de el sau de oricine altcineva.

Da, ar putea să-ți treacă prin cap (cum mi-a trecut și mie atunci) următorul gând: “Eh și ce, m-a plătit? M-a plătit. Deci, e totul oke.” Doar că… de fapt nu e. Nu așa ar trebui să se întâmple lucrurile. Nu ar trebui să lucrezi în gol.

Acestea sunt principalele 5 greșeli pe care eu le-am făcut și unele dintre ele mi-a luat foarte mult timp să le realizez. 🙂

Te provoc să nu le faci și tu la rândul tău!

Iar dacă știi pe cineva care le face, dă-i un share articolului. S-ar putea să-l ajute cu mult.

Share if you care!

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *